Definita cuvantului spin
spin (-ni), s. m. – 1. Ghimpe. – 2. Țepușă, așchie. – 3. Ciulin (Carduus acanthoides, C. Kerneri, C. nutans). – 4. Plante spinoase (Prunus spinosa, Xanthium spinosa, Eryngium planum, E. campestre). – Mr. schin, megl. spin. Lat. spῑnus (Pușcariu 1619; REW 8155), cf. it. spino, prov. espin, sp. espino, port. espinho. – Der. spinărie, s. f. (desiș de spini); spinet (var. spiniș), s. n. (loc cu spini); spinos, adj. (cu spini); înspina, vb. (a înțepa, a împunge cu un spin); spinui, vb. (a îngrădi cu gard de spini); spinuță, s. f. (bănică, Phyteuma orbiculare, P. Wagneri); schinel, s. m. (plantă, Cnicus benedictus).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu spin
COLÍN, colini, s. m. (Reg.) Cracă sau ramificație a tulpinii unui copac, crescută din rădăcina. – Et. nec. Vezi definitia »
PRIÉTIN, -Ă s. m. și f. v. prieten. Vezi definitia »
CITADÍN, -Ă adj. De oraș, al orașului, orășenesc. // s.m. și f. Locuitor al unui oraș; orășean. [< it. cittadino]. Vezi definitia »
șulín, șulíni, s.m. (reg.) iepure mare; iepuroi. Vezi definitia »
AUTOVACCÍN, autovaccinuri, s. n. Vaccin obținut prin cultura și atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin. Vezi definitia »