CULÍSĂ s. f. 1. parte a unei scene de teatru înapoia decorurilor. ◊ (fig.; pl.) aranjament secret, dedesubturile unei situații, acțiuni. ♦ în ~ e = în ascuns, în secret. 2. scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj. 3. partea mobilă a tubului unui instrument muzical de suflat din alamă. 4. tiv, pliu la o haină, la o stofă, prin care trece un cordon ori un șiret ce se strânge. 5. (fin.) bursă neoficială care funcționează pe lângă bursa oficială, la care se efectuează tranzacțiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare. (< fr. coulisse) Vezi definitia »

TIJÉTĂ s. f. (arhit.) partea din capul unei coloane corintiene, ornată cu frunze, din care pornesc volutele. (< fr. tigette) Vezi definitia »

DRESÚRĂ s. f. dresaj. (< germ. Dressur) Vezi definitia »

PLOMBAGÍNĂ s. f. hârtie cu grafit, pentru multiplicarea textelor la mașina de scris. (< fr. plombagine) Vezi definitia »

ALÚNĂ, alune, s. f. Fructul alunului, de formă sferică sau ovoidală, cu un mic cioc, având la bază un înveliș verde în formă de degetar. ◊ Alună de pământ (sau americană) = plantă anuală din familia leguminoaselor, originară din America de Sud, cu flori galbene, cultivată pentru semințele sale comestibile și uleiul extras din acestea; fructul acestei plante, care se formează în pământ (de unde vine și numele) și conține substanțe grase și substanțe proteice; arahidă (Arachis hypogaea). – Lat. *abellona (= abellana [nux]). Vezi definitia »