glanț (glánțuri), s. n. – Lac, strat de lac. Germ. Glanz „luciu” (Borcea 190); după Cihac, II, 121, prin intermediul pol. glanc. Vezi definitia »

ANȚẮRȚ adv. (Reg.) Acum doi ani. – Lat. anno tertio. Vezi definitia »

pălăcrínț, pălăcrínți, s.m. (reg.) petec de forma unui pătrat sau romb pus la răscroiala de la subsuoara cămășilor țărănești; palhă. Vezi definitia »

chiț interj. – Imită sunetele mai multor animale în special șoarecii și șobolanii. Formație spontană; cf. bg. kvic, sb. kvečati, slov. kvičati, toate cu sensul de „a geme.” După Cihac, din sl. kvičati „a grohăi porcii”, cf. covița. – Der. chițăi (var. chițcăi), vb. (a scoate sunete ascuțite șoarecii); chițcan, s. m. (șobolan), a cărui der. nu este clară. Vezi definitia »

BRĂDÚȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brădișor, brăduleț, brădui. – Brad + suf. -uț. Vezi definitia »