Definita cuvantului sprinten
sprínten (-nă), adj. – 1. Agil, vioi, iute, rapid. – 2. Îmbrăcat lejer. – Var. înv. sprintin. Sl. *sŭprętinu (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 359; Tiktin; Conev 100), de la sŭprętati „a se strînge”, cf. slov. spreten „abil”, sb., cr. spretan „abil, iscusit”. – Der. sprinteni, vb. (a da agilitate; refl., Trans., a se lupta); sprintenior (var. sprinte(i)or), adj. (militar înarmat ușor); sprintenime, s. f. (trupă ușor înarmată); sprinteneală (var. sprintenie), s. f. (agilitate, ușurință).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sprinten
ANOFELOGÉN, -Ă, anofelogeni, -e, adj. (Despre terenuri, bălți etc.) Care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. – Din fr. anophelogène. Vezi definitia »
AVÉN (‹ fr.) s. n. (GEOL., GEOGR.) Puț format în roci solubile (în special calcare), constituind o formă carstică de dizolvare. În partea inferioară poate comunica cu o grotă, cu galerii subterane, cu rîuri subterane etc.; favorizează evacuarea spre adînc a apelor de suprafață; pîlnie. Vezi definitia »
REN, reni, s. m. Mamifer rumegător asemănător cu cerbul, cu coarnele în formă de arc, ramificate (atât la mascul, cât și la femelă), având concavitatea îndreptată înainte, cu smocuri lungi de păr aspru între copite, care trăiește în regiunile arctice, sălbatic sau domesticit (Rangifer tarandus). – Din fr. renne. Vezi definitia »
GRÁBEN s. n. compartiment al scoarței terestre scufundat, mărginit de falii. (< germ. Graben, fr. graben) Vezi definitia »
HETEROANTIGÉN s. n. antigen care produce dezvoltarea de anticorpi în serul unor indivizi din specii diferite. (< fr. hétéroantigène) Vezi definitia »