EȘANTIONÁJ, eșantionaje, s. n. (Rar) Eșantionare. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. échantillonnage. Vezi definitia »

AJUTÁJ s.n. Tub adaptat la deschizătura de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. [< fr. ajoutage]. Vezi definitia »

ZEROTÁJ s.n. Ansamblul operațiilor necesare pentru determinarea punctului zero. [< fr. zérotage]. Vezi definitia »

CLACÁJ s.n. 1. Distensie, ruptură a unui ligament, a unui mușchi. 2. Boală a cailor, care se manifestă prin umflarea tendoanelor, în special la picioarele din față. [< fr. claquage]. Vezi definitia »

TRUCÁJ s. n. falsificare a unor documente, a realității prin folosirea unor tehnici speciale. ◊ artificiu în tehnica cinematografică și teatrală pentru a crea o iluzie optică sau auditivă. (< fr. trucage, truquage) Vezi definitia »