Definita cuvantului ștaer
ștáer (-re), s. n. – Vechi dans, originar din Siria. Germ. Steier(mark), prin intermediul mag. stájer (Cihac, II, 529).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștaer
CLÍPER2 s. n. 1. lampă electrică cu lumină galbenă intermitentă, montată la intersecția unor străzi. 2. semnalizator clipitor la bordul unui automobil. (< engl. clipper) Vezi definitia »
PALMIÉR s.m. Arbore exotic cu tulpina înaltă, dreaptă, neramificată, terminată cu o coroană de frunze și având florile dispuse în inflorescențe foarte variate. [Pron. -mi-er. / < fr. palmier]. Vezi definitia »
clucér (clucéri), s. m. – În vechea organizare, dregător care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești; era în același timp intendent general al armatei și membru al sfatului sau divanului. Începînd din 1738, titlul său a fost numai onorific. – Clucer de arie, intendent care aproviziona cu nutreț. – Clucer de pivniță, intendent care asigura rezervele de băutură ale armatei. – Clucer de jigniță, intendent care asigura rezervele de hrană ale armatei. – Var. (înv.) cliuc(e)ar. Sl. ključarĭ (Mikoosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 291; Cihac, II, 64), cf. cliuci. Este dublet de la colcer, s. m. (Trans., persoană care, la nunțile populare, se ocupă cu aprovizionarea cu alimente și băuturi), din același cuvînt sl., dar prin intermediul pronunțării mag. kolcsar (Drăganu, Dacor., V, 364-6; DAR). – Der. clucereasă, s. f. (soția clucerului); clucerie, s. f. (ocupație de clucer); colceri, vb. (a găti mîncarea la cazan); colceriță, s. f. (femei care prepară mîncarea la cazan). Din rom. provine ngr. ϰλοτσάρις (Meyer, Neugr. St., II, 75). Nu este clară proveniența din țig. sp. clichi „cheie” (Besses 51), care pare mai curînd der. din bg. ključ „cheie.” Vezi definitia »
COMPÚTER s. n. calculator electronic; ordinator. (<engl. computer) Vezi definitia »
VOMÉR s. n. mic os turtit care desparte fosele nazale. (< fr. vomer) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z