Definita cuvantului stăvi
stăví (-vésc, ít), vb. refl. – 1. A se stabili, a se aciua. – 2. A rămîne cu ceva, a păstra, a conserva. – Var. astăvi. Sl. staviti (Cihac, II, 364; cf. Miklosich, Slaw. Elem., 46), cf. năstav, stative. – Der. stavăr, s. n. (înv., Mold., constanță, perseverență), pe care Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 303, îl considera de origine dacică și Tiktin, legat de lat. stabilis; stavă, s. f. (herghelie, islaz de cai, paradă, montă), din sl. stava „poziție, stat”; stăvar, s. m. (păzitor de cai); stavilă (megl. stăvilă), s. f. (baraj, stăvilar; obstacol, barieră), din sl. (bg.) stavilo (Conev 81); stăvilar, s. n. (baraj); stăvili, vb. (a pune stavile, a zăgăzui; a opri, a împiedica).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stăvi
pășcăví (-vésc, -ít), vb. refl. – (Banat) A se mucegăi, (despre lichide) a face floare. Origine necunoscută. Vezi definitia »
curvi, curvesc v. i. 1. a avea un comportament imoral; a comite un adulter; a schimba continuu partenerul / partenera de sex. 2. a practica prostituția. Vezi definitia »
PRISTĂVÍ, pristăvesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A muri. – Din sl. prĕstaviti sen. Vezi definitia »
DESERVÍ2, deservesc, vb. IV. Tranz. 1. A presta un serviciu în folos public, a servi o colectivitate. 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini. – Din fr. desservir, lat. deservire. Vezi definitia »
ZĂBĂVÍ vb. IV. v. zăbovi. Vezi definitia »