Definita cuvantului ștează
șteáză (-éze), s. f. – (Trans.) Piuă. Origine necunoscută. Der., în gr. σχεδία „coș” (Diculescu, Elementele, 466) pare îndoielnică. Dacă este cuvînt identic cu celui anterior, rămîne de explicat schimbarea semantică. – Der. șteza, vb. (a da la piuă); ștezar, s. m. (piuar).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ștează
NERVATÚRĂ s. f. totalitatea nervurilor de pe suprafața unui obiect; nervație (2). (< fr. nervature, it. nervatura, germ. Nervatur) Vezi definitia »
cioară, ciori s. f. (peior.) țigan, țigancă. Vezi definitia »
METATÉZĂ s. f. 1. intervertire a ordinii unor (grupuri de) sunete într-un cuvânt. 2. figură retorică prin care i se amintesc auditorului evenimente din trecut și i se prezintă evenimente ale viitorului sau se anticipează unele obiecții posibile. (< fr. métathèse, gr. metathesis) Vezi definitia »
CREMÓNĂ s.f. Dispozitiv metalic fixat la o fereastră sau la o ușă și care servește la închiderea acestora. [< fr. crémone]. Vezi definitia »
SALANGÁNĂ s.f. Gen de păsărele răspândite în Asia și Oceania, care își fac cuibul din frunze și fire de păr lipite cu salivă, cunoscute sub denumirea de „cuiburi de rândunele”. [< fr. salangane < salamga – cuv. filipinez]. Vezi definitia »