TETRACÓRD s. n. 1. liră antică cu patru coarde. 2. fragment al unei game din patru sunete consecutive, ale cărui extreme formează o cvartă. (< fr. tétracorde) Vezi definitia »

NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys); spec. plantă cu rădăcină scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard. – Din ngr. nárdos. Vezi definitia »

GHEPÁRD s.m. Animal felin din Asia și din Africa, cu picioarele lungi și cu blana gălbuie acoperită cu pete negricioase. [< fr. guépard, cf. it. gattopardo]. Vezi definitia »

ȘABLONÁRD, -Ă adj. (Peior.) După șablon, lipsit de originalitate. [< șablon + -ard]. Vezi definitia »

a lua la bord expr. (glum.) a bea. Vezi definitia »