Definita cuvantului stîrc
stîrc (-ci), s. m. – 1. Bîtlan (Ardea alba, A. cinerea, A. purpurea, A. garzetta). – 2. (Banat, Olt.) Barză (Ciconia alba). – Mr. stircu „barză”. Sl. strŭkŭ (Cihac, II, 362; Conev 55), cf. bg. stărk și cocostîrc. – Der. stîrci, vb. refl. (a se ghemui); stîrciog, s. m. (Olt., stîrc; axul depănătoarei).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stîrc
BERC2, BEÁRCĂ, berci, -e, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli, la f.) Fără vârf; teșită. Vezi definitia »
SFÂRC, sfârcuri, s. n. 1. Vârful moale, (cartilaginos) și elastic al unor organe; spec. mamelon. ♦ Tendon cartilaginos care leagă între ele diferite oase ale corpului; zgârci. 2. Vârf flexibil (al mustăților, al cozii animalelor, al biciului). – Et. nec. Vezi definitia »
HOMOCÉRC, -Ă adj. (Despre înotătoarea codală a unor pești; op. heterocerc) Cu lobi egali. [< fr. homocerque, cf. gr. homos – asemănător, kerkos – coadă]. Vezi definitia »
MARC s.n. 1. Produs alimentar obținut prin extragerea sucului din fructe. 2. Reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă. [< fr. marc]. Vezi definitia »
SEMICÉRC s.n. 1. Figură geometrică formată dintr-o jumătate de cerc. 2. Șir de ființe, de lucruri etc. așezate în semicerc (1); linie arcuită. [< semi- + cerc, după fr. demicercle]. Vezi definitia »