PERICORONARÍTĂ s. f. inflamație a țesuturilor moi care înconjură coroana unui dinte. (< fr. péricoronarite) Vezi definitia »

AUREOMICÍNĂ s. f. Substanță chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puțin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréomycine. Vezi definitia »

BRÉȘĂ, breșe, s. f. 1. Culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic, în scopul trecerii trupelor. ♦ Spărtură în zidul unei fortificații; străpungere făcută în dispozitivul de luptă al inamicului. 2. Spărtură într-un gard, într-un zid, într-o îndiguire etc. – Din fr. brèche. Vezi definitia »

RIVIÉRĂ s.f. 1. Obstacol reprezentat printr-un curs de apă care trebuie sărit de un cal la curse. 2. (Rar) Colan de diamante. [Pron. -vi-e-. / < it. riviera, fr. rivière]. Vezi definitia »

AMILÓZĂ, amiloze, s. f. Constituent solubil al amidonului. – Din fr. amylose. Vezi definitia »