Definita cuvantului stobor
stobór (stoboruri), s. n. – 1. Gard, ulucă. – 2. Ulucă, par, scîndură de gard. – Var. stobol. Sl. stoborŭ „coloană” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 369; Conev 80). – Der. stoborî, vb. (a împrejmui cu gard). În Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stobor
VESELITÓR, -OÁRE, veselitori, -oare, adj. (Pop.) Înveselitor. – Veseli + suf. -tor. Vezi definitia »
precugetătór, precugetătoáre, adj. (înv.) care precugetă, care gândește dinainte totul. Vezi definitia »
ADNOTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care adnotează un text. (< lat. adnotator) Vezi definitia »
EGALIZATÓR, -OÁRE adj. Care egalizează. // s.m. 1. Amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor (2). ♦ Substanță folosită pentru a ușura pătrunderea unui colorant în țesătură. 2. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. [Cf. fr. égaliseur]. Vezi definitia »
PÁSTOR s.m. Preot protestant. [Cf. lat. pastor, germ. Pastor]. Vezi definitia »