Definita cuvantului stol
stol (-luri), s. n. – 1. (Înv.) Coloană de soldați în ordine de mers sau de bătaie. – 2. Grup de păsări. – 3. Mulțime, grămadă, gloată, partidă. Mgr. στόλος (Roesler 575; Cihac, II, 703; Murnu; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; cf. REW 8276). – Der. stoli, vb. (a reuni, a grupa, a pune în ordine).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu stol
SERICÍCOL, -Ă adj. Referitor la sericicultură. [Var. sericol, -ă adj. / < fr. séricicole]. Vezi definitia »
MONOPÓL, monopoluri, s. n. 1. Drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune de ceva, de a efectua ceva; dominație într-un domeniu, într-una sau mai multe ramuri economice. ♦ (Pop.) Rachiu fabricat de o întreprindere care deține un monopol (1). 2. Privilegiu exclusiv, de drept și de fapt, pe care îl posedă un individ, o întreprindere sau un organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii. ♦ Întreprindere mare sau uniune de întreprinderi care concentrează în mâna lor producția și desfacerea unor produse importante, cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate. 3. Fig. Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva. – Din germ. Monopol, fr. monopole. Vezi definitia »
PRATÍCOL, -Ă adj. (despre animale, plante) în prerii și terenuri ierboase. (< fr. praticole) Vezi definitia »
TELECONTRÓL s.n. Control făcut de la distanță. V. telemecanică. [Cf. it. telecontrollo]. Vezi definitia »
SORBITÓL s. n. compus chimic din bacele de scoruș, colagog și purgativ. (< fr. sorbitol) Vezi definitia »