ponós (-suri), s.n. – Infamie, discreditare, reputaȚie proastă, notă rea. Sl. ponosŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, Vezi definitia »

PRESTIGIÓS, -OÁSĂ adj. care se bucură de respect, de admirație, de apreciere. (< fr. prestigieux, lat. praestigiosus) Vezi definitia »

VICIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Defectuos. ◊ (Log.) Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăși demonstrată. ♦ (Fig.) Stricat, depravat, corupt. 2. (Jur.; despre acte, dispoziții etc.) Care are vicii de formă sau de fond; greșit, defectuos. [Pron. -ci-os. / cf. fr. vicieux, it. vizioso, lat. vitiosus]. Vezi definitia »

FLEXUÓS, -OÁSĂ adj. curbat alternativ în mai multe sensuri. ◊ (despre frunze) cu marginile ondulate. (< fr. flexueux, lat. flexuosus) Vezi definitia »

BABARÓS, babaroase, s. n. (Arg.) Zar. – Et. nec. Vezi definitia »