Definita cuvantului străluci
strălucí (-césc, -ít), vb. – A luci puternic, a sclipi, a scînteia. De la luci, cu pref. stră- (Pușcariu 988) sau dintr-un der. lat. de la lūcēre (*tralūcῑre, după Candrea-Dens., 1011; cf. REW 5136), cf. bell. straluce, rovign. stralusir, engad. stral’üzir, calabr. straluciri. – Der. străluc, s. m. (insectă, Cerambyx moschatus), deverbal; strălucit, adj. (ilustru, splendid); strălucitor, adj. (splendid, lucitor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu străluci
mananci cacat Vezi definitia »
LEUCÍ, leucesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate pe cineva. – Din leucă. Vezi definitia »
lugáci (lugáci), s. m. – 1. (Banat) Varietate de spin, Dipsacus, silvestris. – 2. (Bucov.) Pițigoi, Pyrrhula vulgaris. Bg. lugačka, din bg., sb. lug „imaș” (Candrea; Scriban). Vezi definitia »
scăperíci, scăperíci, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. Vezi definitia »
zăpăcí (-césc, -ít), vb. – A năuci, a buimăci, a ameți. Origine incertă. Poate din sl. zapačiti „a face să se învîrtescă” (Densusianu, GS, IV, 390), cf. opăci „a buimăci”, sb. pačati se „a se amesteca”; mai probabil este o creație expresivă, cf. zap, cu suf. -ci. Legătura cu sl. (za)dĕti (Cihac, II, 468) sau cu bg. zapacam (Conev 101) este improbabilă. – Der. zăpăceală, s. f. (buimăceală); zăpăuc (var. zăbăuc), adj. (buimac). Vezi definitia »