delíct (delícte), s. n. – Infracțiune. Lat. delictum (sec. XIX). – Der. delictuos, adj., din fr. délicteux. Vezi definitia »

INDISTÍNCT, -Ă, indistincți, -te, adj. (Livr.) Care nu se poate distinge bine, care este neclar. – Din fr. indistinct, lat. indistinctus. Vezi definitia »

preféct (prefécți), s. m. – Guvernator, inspector. Lat. praefectus, sec. XIX. Nume introdus, împreună cu funcția, de Alexandru Cuza, în 24 ianuarie 1859. – Der. prefectură, s. f.; prefectoral, adj.; subprefect, s. m.; subprefectură, s. f., toate. din fr. Vezi definitia »

FOTOEFÉCT s. n. efect fotoelectric. (< germ. Photoeffeckt) Vezi definitia »

artefáct² sn Atestare: MDA Plural: artefacte Etimologie: (din engleză) artifact Obiect produs de activitatea umană. Vezi definitia »