Definita cuvantului strîjnic
strîjnic (-ci), s. m. – Mînz de unul sau doi ani. – Var. strîșnic, înv. strijac, strușnic. Sl. strižĭnikŭ, de la strižati „a tunde oile” (Cihac, II, 374); pentru semantism, cf. costreș.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu strîjnic
ELEÁTIC, -Ă adj. propriu școlii eleaților. (< fr. éléatique, lat. eleaticus) Vezi definitia »
MONÁSTIC, -Ă adj. Mănăstiresc. ♦ Monahal. [< fr. monastique]. Vezi definitia »
ALCOÓLIC, -Ă I. adj. 1. care conține alcool. 2. referitor la alcool(ism). II. s. m. f. cel care consumă abuziv alcool; bețiv. (< fr. alcoolique) Vezi definitia »
ȘIC s.n. (Argotic) Eleganță, distincție, gust. ♦ Lucru care amuză. [< fr. chic]. Vezi definitia »
OCULÍSTIC, -Ă, oculistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Neobișnuit) De ochi1. 2. S. f. (Fam.) Oftalmologie. – Din fr. oculistique. Vezi definitia »