trágă, trắgi, s.f. (reg.) 1. tub de tras vin din butoi; furtun. 2. cociorvă. 3. sanie. 4. cărăruie. 5. targă. 6. coș purtat în spinare. 7. țarc, strungă. Vezi definitia »

RETASÚRĂ s.f. Gol format în piesele turnate din cauza contracției materialului în momentul solidificării. [< fr. retassure]. Vezi definitia »

țircúlă, țircúle, s.f. (reg.) ferăstrău circular. Vezi definitia »

circăreală, circăreli s. f. v. circ. Vezi definitia »

MULINÉTĂ s. f. 1. dispozitiv format dintr-un tambur pe care se înfășoară firul undiței. 2. elice folosită la frânele aerodinamice de încercare. 3. mică elice auxiliară montată în partea anterioară a elicei propulsoare a unui avion, la reglarea automată a pasului acesteia. 4. barieră rotativă la trecerile pietonilor. (< fr. moulinet) Vezi definitia »