TERPENTÍNĂ s. f. v. terebentină. Vezi definitia »

CERNÚȘCĂ, cernuști, s. f. Numele a două plante; a) negrușcă; b) negrilică. ♦ Sămânța acestor plante, întrebuințată drept condiment. – Din ucr., rus. černuška. Vezi definitia »

NOMOGRÁMĂ s.f. (Mat.) Reprezentare grafică a unei funcții cu una sau mai multe variabile sau a unei ecuații cu trei sau mai multe variabile. ◊ Nomogramă carteziană = nomogramă raportată la un sistem de coordonate plane. [< fr. nomogramme, cf. gr. nomos – lege, gramma – scriere]. Vezi definitia »

CARBOHEMOGLOBÍNĂ s.f. Compus instabil, care se formează în sânge în proporție foarte mică, din bioxid de carbon și hemoglobină. [< fr. carbohémoglobine]. Vezi definitia »

PROTODERMĂ s. f. strat celular extrem al meristemului primar din regiunea apicală a organelor radiculare, care dă naștere epidermei. (< fr. protoderme, lat. protoderma) Vezi definitia »