Definita cuvantului șui
șúi (-íe), adj. – Zăpăcit, flușturatic. Origine incertă. Poate din sl. šuĭ
„sinistru” (Cihac, II, 396; Șeineanu, Semasiol., 104), cf. pol. szuja „mizerabil”. După Bogrea, Dacor., IV, 849, din rut. šuja „neisprăvit”, care este același cuvînt pol.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șui
oletuí, oletuiésc, vb. IV (reg.) a bate zdravăn, a zdrobi. Vezi definitia »
pescui, pescuiesc v. t. 1. a face rost de ceva greu de obținut. 2. a fura. 3. a acosta, a agăța. 4. a fi arestat. 5. (șc.) a copia. Vezi definitia »
REVIZUÍ vb. IV. tr. A revedea, a cerceta din nou; a reexamina, a controla pentru a modifica ceva. [P.i. -iesc, conj. -iască. / cf. fr. réviser, lat. revisere]. Vezi definitia »
șfițuí1, șfițuiésc, vb. IV refl. (reg.) a se îmbăia. Vezi definitia »
ȚĂRCUÍ, țărcuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A adăposti, a închide vitele, oile într-un țarc (1). 2. P. gener. A împrejmui, a îngrădi. – Țarc + suf. -ui. Vezi definitia »