AFECȚIONÁ vb. I tr. (Franțuzism) A iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). [< fr. affectionner]. Vezi definitia »

DEZRĂDĂCINÁ, dezrădăcinez, vb. I. Tranz. 1. A scoate o plantă din pământ cu rădăcină cu tot. 2. Fig. A face să dispară cu desăvârșire o idee, o deprindere (rea); a stârpi. – Dez- + rădăcină. Vezi definitia »

DISCIPLINÁ vb. tr., refl. a (se) obișnui cu disciplina, cu ordinea. (< fr. discipliner, lat. disciplinari) Vezi definitia »

1.persoana care paraste, turnator, sifon. 2.persoana care sifoneaza pentru a intra in gratiile persoanei la care toarna. Vezi definitia »

latina: fara zi stabilita Vezi definitia »