Definita cuvantului tăciune
tăciúne (-ni), s. m. – 1. Lemn ars pe jumătate. – 2. Mălură (Ustilago carbo). – Mr. tăciune, tucine, megl. tăciuni. Lat. tĭtĭōnem (Pușcariu 1709; REW 8758), cf. it. tizzone, prov., cat. tizó, fr. tison, sp. tizón, port. tição. Pentru sensul 2, cf. calabr. tizzune, sp. tizón și fr. charbon, it. carbone. Numele de tăciune pentru planta iarba lui Tatin (Symphitum officinale, cf. Bogrea, Dacor., I, 338) nu pare frecvent și nici corect. – Der. tăciuna, vb. refl. (a crește tăciunele); tăciunos, adj. (cu tăciune; ars, carbonizat).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tăciune
CONFEDERAȚIÚNE s.f. v. confederație. Vezi definitia »
INTERPOZIȚIÚNE s.f. v. interpoziție. Vezi definitia »
CONFLAGRAȚIÚNE s.f. v. conflagrație. Vezi definitia »
ia cu pâine, neamule! expr. (înv.) este folosită de negustorii ambulanți și precupețe care reclamă pentru desfacerea produselor comercializate. Vezi definitia »
CARNÉ, Marcel (1906-1996), regizor de film francez. Viziune realist-poetică („Suflete în ceață”, „Copii paradisului”, „Thérèse Raquin”). Vezi definitia »