HOMOCÉNTRU s.n. (Mat.) Centru comun mai multor cercuri. [Var. omocentru s.n. / < fr. homocentre]. Vezi definitia »

CAPACIMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea capacităților electrice. [< fr. capacimètre]. Vezi definitia »

REVERBEROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea timpului de reverberație. [< fr. réverbéromètre]. Vezi definitia »

DEBITMÉTRU s.n. Instrument sau instalație pentru măsurarea debitului unui fluid care curge printr-o conductă. [< fr. débitmètre]. Vezi definitia »

ÁNTRU s. n. (anat.) cavitate, scobitură. ♦ ~ mastoidian = cavitate în mastoidă, care comunică cu urechea mijlocie: ~ piloric = parte a stomacului, deasupra pilorului. (< fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peșteră) Vezi definitia »