RECOMPOZÍȚIE s. f. recompunere; reconstituire a unui lucru. (< fr. recomposition) Vezi definitia »

STEREOTOPOMETRÍE s. f. tehnică a determinării coordonatelor în spațiu și a întocmirii de planuri topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor. (< fr. stéréotopométrie) Vezi definitia »

CONFLAGRÁȚIE s. f. conflict de mari proporții, război extins între mai multe state. (< fr. conflagration, lat. conflagratio) Vezi definitia »

AUTOTROFÍE s. f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophie. Vezi definitia »

ÎNCLINÁȚIE s.f. 1. Înclinare. 2. (Fig.) Vocație. 3. (Geom.) Unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. ◊ Înclinație astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; înclinație magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic al Pământului cu planul orizontal. [Gen. -iei, var. inclinație s.f. / cf. fr. inclination, lat. inclinatio]. Vezi definitia »