DIFUZIÚNE s.f. 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. [Pron. -zi-u-, var. difuzie s.f. / < fr. diffusion, it. diffusione, cf. lat. diffusio]. Vezi definitia »

BUBALÍNE s.f.pl. (Zool.) Specie de vite cornute înrudite cu taurinele, cuprinzând bivolii. [< fr. bubalines, cf. gr. boubalos – bivol]. Vezi definitia »

CONFEDERAȚIÚNE s. f. v. confederație. Vezi definitia »

NARAȚIÚNE, narațiuni, s. f. Expunere, relatare a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfășurare gradată (și în formă literară); povestire. [Pr.: -ți-u-. – Var.: (înv.) naráție s. f.] – Din fr. narration, lat. narratio, -onis. Vezi definitia »

OPOZIȚIÚNE s. f. v. opoziție. Vezi definitia »