ABȚÍNE, abțín, vb. III. Refl. A se stăpâni, a se reține (de la...). ♦ A nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține deoparte de o activitate. – Fr. (s')abstenir (după ține). Vezi definitia »

NEGRITÚDINE s.f. (Liv.) Condiția celor de rasă neagră; caracterele acestei rase. [Cf. fr. négritude, engl. negritude]. Vezi definitia »

INTONAȚIÚNE s.f. v. intonație. Vezi definitia »

INTROVERSIÚNE s. f. orientare a stărilor de conștiință spre lumea interioară; retragere în sine însuși. ◊ detașarea libidoului de obiectele exterioare și retragerea asupra lumii interioare. (< fr. introversion) Vezi definitia »

PRENOȚIÚNE s.f. (Log.) Prima noțiune, noțiune preliminară. [< fr. prénotion]. Vezi definitia »