bóbot (bóbote), s. n. – 1. Flacără, flăcăraie. – 2. Acces, pornire, atac. – Var. bobotă. Creație expresivă, cf. sl. bobotŭ „zgomot”, bobotati „a face zgomot”, ngr. βωβός „tont”, sp. bobo. – Der. bobotaie, s. f. (vîlvătaie, incendiu), format ca vîlvătaie, pălălaie; boboti, vb. (a lua foc, a se arde; a inflama). Vezi definitia »

HOTENTÓT, hotentoți, s. m. (La pl.) Popor din familia de limbă boșimană, răspândit odinioară în estul și în sudul Africii, iar azi în câteva regiuni din Republica Africa de Sud; (și la sg.) persoană care aparține acestui popor. --Din fr. Hottentot. Vezi definitia »

AGORÓT s. m. monedă divizionară a Israelului, a suta parte dintr-un shekel. (< fr. agorot) Vezi definitia »

MAFIÓT, -Ă adj., s.m. și f. Mafios. [Pron. -fi-ot. / et. incertă]. Vezi definitia »

PACHEBÓT, pacheboturi, s. n. Navă (mare) care transportă (mai ales) călători. – Din fr. paquebot. Vezi definitia »