Definita cuvantului branșament
BRANȘAMÉNT, branșamente, s. n. Legătură între o conductă principală a unei rețele de distribuție (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) și una secundară, care servește la alimentarea unui consumator. – Din fr. branchement.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu branșament
EUFEMIZÁNT, -Ă adj. care eufemizează. (< eufemiza + -ant) Vezi definitia »
INSISTÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Stăruitor, perseverent. [Cf. fr. insistant, it. insistente]. Vezi definitia »
FALIMÉNT s. n. 1. stare de insolvabilitate a unui comerciant sau bancher, a unei întreprinderi etc., recunoscută și declarată de o instanță judecătorească; bancrută. 2. (fig.) ruină, eșec total. ♦ a da ~ = a nu izbuti într-o acțiune. (< it. fallimento, germ. Falliment) Vezi definitia »
RETRANȘAMÉNT s. n. fortificație. (< fr. retranchement) Vezi definitia »
INSISTÉNT, -Ă adj. (și adv.) stăruitor, perseverent. (< fr. insistant, it. insistente) Vezi definitia »