CLORÓM s. n. tumoare verzuie a oaselor, în cazuri de leucemie. (< fr. chlorome) Vezi definitia »

TANCODRÓM s. n. teren special amenajat pentru instruirea militarilor în conducera tancurilor. (< tanc + -drom) Vezi definitia »

AUXOCRÓM, -Ă adj., s. m. 1. (hormon vegetal) care are rolul de a stimula sinteza pigmenților. 2. (grupare de atomi) care, introdusă în molecula unei combinații organice colorate, îi intensifică culoarea și îi conferă afinitate pentru materialul pe care se aplică. (< fr. auxochrome) Vezi definitia »

FOTOCRÓM, -Ă, fotocromi, -e, adj. Care își schimbă culoarea sub acțiunea luminii; fotocromatic. – Din fotocromie (derivat regresiv). Vezi definitia »

SPLENÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a splinei. [Pl. -oame. / < fr. splénome]. Vezi definitia »