Definita cuvantului tăgădui
tăgăduí (-uésc, -ít), vb. – A nega, a dezminți. Mag. tagadni (Cihac, II, 529; Gáldi, Dict., 97). – Der. tăgadă, s. f. (negație; contestație), deverbal sau din mag. tagad; tagă, s. f. (negație), sec. XVII, înv.; tăgăduială, s. f. (negație); tăgăduicios, adj. (îndoielnic), înv.; tăgăduitor, adj. (care tăgăduiește).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tăgădui
la mama dracului expr. (pop.) foarte departe. Vezi definitia »
ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îndreptăți. – În + drept + suf. -ui (după îndritui). Vezi definitia »
ȘPRAIȚUÍ, șpraițuiesc, vb. IV. Tranz. A sprijini temporar cu șpraițuri malurile unei săpături sau porțiuni dintr-o construcție. – Din germ. spreizen. Vezi definitia »
BAIULUI, Munții ~, masiv muntos, format din fliș, în V Carpaților de Curbură, limitat de M-ții Bucegi (la V), Ciucaș (la E) și Bîrsei (la N). Alt. max.: 1.926 m (vf. Neamțu); format din mai multe înălțimi muntoase; Gîrbova, Clăbucetele Baiului, Taurului și Azugăi. Pajiști alpine. Zonă turistică. Se mai numesc și M-ții Gîrbovei. Vezi definitia »
pizmăluí, pizmăluiésc, vb. IV (înv.) a urî; a dușmăni; a invidia. Vezi definitia »