Definita cuvantului țaică
țáică s. f. – (Mold.) Drojdie. – Var. Munt. țaic. Origine necunoscută. Legătura cu germ. Teig „aluat” (Scriban) pare îndoielnică.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țaică
SCLEREÍDĂ s. f. celulă moartă, cu membrana îngroșată și lignificată, formând țesutul dur al cojilor de nucă, al sâmburilor de piersici etc.; scleroblast. (< fr. scléréïde) Vezi definitia »
DIETÉTICĂ s.f. – V. dietetic (2) [DEX'98] Vezi definitia »
cotroháliță, cotrohálițe, s.f. și m. (reg.) vântură-lume, vagabond. Vezi definitia »
NUNȚIATÚRĂ, nunțiaturi, s. f. 1. Reprezentanță diplomatică a Vaticanului într-o țară străină, condusă de un nunțiu. ♦ Local unde funcționează această reprezentanță. 2. Funcția de nunțiu. [Pr.: -ți-a Var.: nunciatură s. f.] – Din it. nunziatura. Vezi definitia »
VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z