Definita cuvantului talim
talím (-muri), s. n. – 1. Ceremonial, plecăciune. – 2. Lingușeală. – Mr. tilime „instrucție”, megl. tălim. Tc. talim „îndeletnicire” (Roesler 603; Șeineanu, II, 346; Lokotsch 2008; Ronzevalle 65), cf. ngr. ταλίμι, bg. talim, sb. talum. Sec. XIX, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu talim
SINONIM A ALRGA,A SE ZBINTUI Vezi definitia »
LEGÍTIM, -Ă adj. 1. întemeiat pe lege, care se justifică prin lege; legal. ♦ ~ă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal, ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 2. just, drept; justificat, îndreptățit. (< fr. légitime, lat. legitimus) Vezi definitia »
i'm sorry Vezi definitia »
CLARÍSIM, -Ă adj. foarte clar. (< it. clarissimo, lat. clarissimus) Vezi definitia »
maxim Vezi definitia »