Definita cuvantului tambură
tambúră (-re), s. f. – Lăută. – Var. tambur. Mr. tămbără, megl. tambură. Tc. (per.) tambur (Șeineanu, II, 347; Lokotsch 2015; Ronzevalle 67), cf. ngr. ταμπουρᾶς, bg., sb. tambura, it. tamburo, fr. tambour, sp. atambor. – Der. tamburină, s. f., din fr. tambourin; tambur, s. n., din it. tamburo; tambur-major, s. m., din fr. tambour major.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tambură
SÍSTOLĂ s. f. 1. contracția periodică, ritmică a mușchiului cardiac, însoțită de împingerea sângelui din inimă în artere. 2. fază de contractare a vacuolelor pulsatile, la alge. (< fr. systole) Vezi definitia »
ACETOCELULÓZĂ s.f. Acetilceluloză. [< fr. acétocellulose]. Vezi definitia »
BAIONÉTĂ, baionete, s. f. Armă albă în formă de sabie scurtă, care se poate fixa la țeava puștii militare. ◊ Atac (sau asalt) la baionetă = luptă corp la corp. ♦ Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă a două piese care se fixează una într-alta prin împingere și rotire cu un sfert sau cu o jumătate de cerc. [Pr.: ba-io-] – Din fr. baïonnette. Vezi definitia »
METALÍMBĂ s. f. metalimbaj. (după fr. métalangue, it. metalingua) Vezi definitia »
ZẤRNĂ, zấrne, s. f. 3. Planta solanum dulcamara. Vezi definitia »