Definita cuvantului tar
tar (-ruri), s. n. – 1. Greutate, încărcătură. – 2. Plută, bac. Mag. tar, din sl. tovarŭ (Tiktin). Înv. și Trans., cf. tărhat.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tar
pîrgár (pârgári), s. m. – În vechea organizare municipală, consilier; vătășel. – Var. bulgar. Germ. Bürger (‹ burgâri), prin intermediul mag. polgár (Borcea 201). Sec. XV, înv. Vezi definitia »
portofelár, portofelári, s.m. (înv.) meseriaș care confecționa portofele. Vezi definitia »
PERILENTICULÁR, -Ă adj. Situat în jurul cristalinului sau al ochiului. [Cf. fr. périlenticulaire, engl. perilenticular]. Vezi definitia »
PARITÁR, -Ă adj. (despre adunări, comisii, valori) în care părțile sunt în număr egal. (< fr. paritaire) Vezi definitia »
REGLEMENTÁR, -Ă adj. Conform unor norme, unor regulamente. ♦ Regulamentar. [Cf. fr. réglementaire]. Vezi definitia »