OSTRÁCON s.n. (Ant.) Nume dat scoicilor pe a căror cochilie se scria numele celor condamnați la ostracizare. [Pl. ostraca^{1) vezi nota}, var. ostrachion s.n. / < gr. ostrakon, ostrakion]. Vezi definitia »

PTERODÓN s. m. mamifer carnivor fosil, asemănător cu hiena. (< fr. ptérodon) Vezi definitia »

BLAZÓN, blazoane, s. n. Semn convențional distinctiv al unui stat, oraș sau (în orânduirea feudală și capitalistă) al unei familii nobile; stemă. – Fr. blason. Vezi definitia »

BON s. n. 1. dovadă, înscris care autorizează pe deținător să primească ceva; notă de plată cu care se achită o marfă etc. 2. ~ de tezaur = titlu de credit emis de stat pentru atragerea de fonduri private. (< fr. bon) Vezi definitia »

AARON, Florian (1805-1887, n. sat Rod, jud. Sibiu), istoric și publicist român. Prof. la Școala Centrală din Craiova, la Colegiul Sf. Sava și apoi la Universitatea din București. Propagator al ideilor Școlii Ardelene în Țara Românească. Participant la Revoluția de la 1848. Subliniază, printre primii, necesitatea cunoașterii istoriei naționale („Idee repede de istoria Prințipatului Țării Românești”). A întemeiat, împreună cu Georg Hill, primul cotidian din țară („România”, 1837). Vezi definitia »