Definita cuvantului tavă
távă (-ắvi), s. f. – 1. Talger, tipsie, platou. – 2. Vas plat de metal pentru copt la cuptor prăjituri, mîncăruri etc. – Var. Mold. tavá, tăvá. Mr., megl. tavă. Tc. tava (Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς, alb. tavë, bg., sb. tavá.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tavă
caisă Vezi definitia »
PODORÓJNĂ, podorojne, s. f. (Înv.) Ordin scris pentru a i se pune cuiva la dispoziție cai de poștă. – Din rus. podorožnaja. Vezi definitia »
DANTÍSTICĂ s.f. (Lit.) Dantologie. [< it. dantistica]. Vezi definitia »
ÎNVÂRTÍTĂ, învârtite, s.f. – V. învârtit (3, 4) [DEX'98] Vezi definitia »
ROMÁICĂ adj. limba ~ (și s. f.) = limba neogreacă. ◊ (s. f.) dans național grecesc cu figuri șerpuitoare și aruncări de batiste. (< fr. romaïque, gr. romaikos) Vezi definitia »