Definita cuvantului țeft
țeft (-turi), s. n. – 1. Sîn, breaslă. – 2. Centru, punct central. – 3. Par în centrul ariei. – Var. țef, țeh. Sb., rus., ceh. „corporație”, din germ. Zeche (Sanzewitsch 211; Scriban), săs. tsêchen (Borcea, 216). Pentru semantism, cf. cele două sensuri ale lui gremio „sîn” și corporație. Cuvînt înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țeft
știft (-turi), s. n. – Tijă metalică, cui de cizmărie. Germ. Stift (Tiktin). Vezi definitia »
GHEȘÉFT s. n. (fam.) afacere (necinstită) (< germ. Geschäft) Vezi definitia »
ERLÍFT s.n. v. aerlift. Vezi definitia »
AERLÍFT s.n. Metodă de explorare a sondelor prin erupție artificială, țițeiul fiind împins la suprafață cu ajutorul aerului comprimat. [Var. erlift s.n. / < engl. airlift]. Vezi definitia »
ȘTIFT, știfturi, s. n. Cui mic (de lemn), fără cap, folosit în cizmărie pentru a fixa talpa încălțămintei. ♦ Tijă metalică cilindrică sau conică, folosită la îmbinarea a două piese de metal; spin1. – Din germ. Stift. Vezi definitia »