Definita cuvantului tei
téi (-i), s. m. – Arbore cu frunze în formă de inimă (Tilia). – Mr. tel’u. Lat. tĭlĭa, redus la modelul decl. m., ca toate numele de arbori (Pușcariu 1725; REW 8735), cf. it. tiglio, prov. telh, fr. til, cat. tell. – Der. teios, adj. (dur, rezistent; fibros; se zice despre o varietate de struguri); teișor, s. m. (arbust exotic, Kerria japonica; aglică, cununiță; Spiraea ulmifolia); teiță, s. f. (odogaci, Saponaria officinalis); teiș, s. n. (pădure de tei); înteioșa, vb. refl. (Olt., a se face fibros).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tei
TEI, (1) tei, s.m., și (2, rar) teie s.n. 1. Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe-gălbui melifere, puternic parfumate, întrebuințate în medicină; crește în păduri sau cultivat pe străzi și în parcuri (Tilia platyphyllos) 2. (La sg. cu sens colectiv sau, rar, la pl.) Fibră din scoarța de tei (1), folosită la legat și la fabricat sfori, frînghii, rogojini. Vezi definitia »
cocoșléi, cocoșléi, s.m. (reg.) pasărea denumită ciorică. Vezi definitia »
schimbéi, schimbéie, s.n. (înv.) lemn scobit în formă de jgheab, care se pune în locul unde un izvor iese din pământ. Vezi definitia »
ulei Vezi definitia »
GLEI s. n. strat al solului de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, bogat în forme reduse ale oxizilor de fier. (< engl. gley) Vezi definitia »