Definita cuvantului tetea
tétea s. m. – Tată. Țig. tetea. Cuvînt care se folosește numai vorbind despre țigani sau vorbind ca ei. Originea cuvîntului țig. este incertă, probabil este o creație spontană, ca tată, sau din gr. τέττα; der. din rom. tată (Graur 192) este improbabilă. Uzul popular al lui tetea (Tiktin) nu pare posibil fără intenții ironice.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tetea
HÁRCEA-PÁRCEA adv. (Fam.; în expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici. – Din tc. parça-parça „bucată cu bucată”. Vezi definitia »
ZARNACADEÁ, zarnacadele, s. f. (Bot.; reg.) Narcisă. – Din tc. zerenkadá. Vezi definitia »
realizarea citirii gandurilor unei persoane apropiate Vezi definitia »
RADIOSTÉA s. f. denumire dată astrelor invizibile, detectate cu ajutorul undelor hertziene pe care le emit. (după fr. radioétoile, engl. radiostar) Vezi definitia »
MADEÁ, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde. Vezi definitia »