DUCÉSĂ s. f. soția unui duce; femeie care stăpânește un ducat (I). (după fr. duchesse) Vezi definitia »

ciótcă (reg.) s. f., g.-d. art. ciótcii; pl. ciotci Vezi definitia »

FACOMATÓZĂ s.f. (Med.) Afecțiune caracterizată prin prezența unor mici chisturi sau tumorete care afectează mai ales țesuturile de origine ectodermică (pielea, sistemul nervos etc.). [< fr. phacomatose]. Vezi definitia »

EXÉDRĂ s.f. 1. (Ist.) Sală de primire în casele romane. 2. Anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului. ♦ Construcție în semicerc, într-un parc. [Cf. it. esedra, fr., lat. exedra]. Vezi definitia »

LÍMITĂ s.f. 1. Ceea ce mărginește ceva; hotar; margine. ♦ Cel mai înalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce sau un instrument. 2. (Mat.) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 3. (Fig.) Punct până la care pot ajunge posibilitățile cuiva. [< fr., it. limite, cf. lat. limes – margine]. Vezi definitia »