Definita cuvantului ticlui
ticluí (-uésc, -ít), vb. – 1. A compune, a pune în ordine, a ordona. – 2. A crea, a inventa. Origine incertă. Probabil de la titlu › *titlui, cu sensul de „a inventa titluri, a falsifica documente autentice”; schimbul fonetic ar fi normal. Sau poate de la tîlcui „a interpreta” cu metateză (Scriban); s-ar putea porni de la ideea de „a compune” o scrisoare „interpretînd” dorințele unei persoane care nu știe să scrie. Legătura cu piclui „a cerne” (Tiktin) nu este convingătoare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ticlui
PLICIUÍ, pliciuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A face plici1; a plici2. – Plici1 + suf. -ui. Vezi definitia »
a veni la spartul târgului expr. a sosi undeva după încheierea unui eveniment; a sosi prea tîrziu. Vezi definitia »
rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi. Vezi definitia »
PUHUÍ vb. IV. v. pufăi. Vezi definitia »
la botul calului expr. (d. mâncare, băutură) consumată în grabă / în picioare. Vezi definitia »