Definita cuvantului tilincă
tilíncă (-ci), s. f. – 1. Clopoțel. – 2. Fluier, trișcă. – Var. telincă, titili(n)c(ă), (ti)tilingă, Trans. pipilincă. Creație expresivă, cf. talangă, sp. tilin. – Der. tilinca (var. telinca), vb. (a cînta din tilincă; a suna tilinca). Mag. tilinka, pe care Cihac, II, 533, îl propune ca etimon al rom. și rut. tylynka provin din rom. – Cf. tilișcă, trișcă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tilincă
șuguiálă1, șuguiéli, s.f. (reg.) șuguit, sugrumare. Vezi definitia »
BACANÁLĂ s.f. (La pl.) Sărbătoare în cinstea lui Bachus. ♦ (Fig.) Petrecere zgomotoasă; orgie; desfrânare, destrăbălare. [< lat. bacchanal < Bachus – zeul vinului la romani, cf. fr. bacchanale]. Vezi definitia »
spinărúică, spinărúici, s.f. (reg.) spinare mică, spinărușă, spinăruță. Vezi definitia »
HIPEREMÉZĂ s.f. Vomitare abundentă. [< fr. hyperémèse]. Vezi definitia »
ȘOPTEÁLĂ, șopteli, s. f. Faptul de a șopti; șușoteală. – Șopti + suf. -eală. Vezi definitia »