Definita cuvantului tilișcă
tilíșcă (-ști), s. f. – Iarba-vrăjitoarei (Circaea luteniana). – Var. telișcă. Origine necunoscută. Explicația pornind de la sl. tĕlo „imagine” (Cihac, II, 407) sau de la sl. tĕlĭste (Conev 48), bg. teleški „de juncan” (Scriban) nu satisface. Poate este o simplă var. cu schimb. de suf. de la tilincă „fluier”, dacă s-a dezvoltat vreun sens din rădăcina cu această semnificație, cf. trulișcă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tilișcă
UROGASTRÓNĂ s.f. Compus chimic natural, izolat din urină, cu acțiune inhibitoare asupra motilității stomacului și secreției gastrice. [< fr. urogastrone, cf. gr. ouron – urină, gaster – stomac]. Vezi definitia »
podílă, podíle, și podíli, s.f. (reg.) 1. podea. 2. locul pe unde ies oile din strungă. Vezi definitia »
ULTRASONOGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin ultrasonografie. (< engl. ultrasonogram) Vezi definitia »
conchístă (conchíste), – Cucerire. It. conquista (sec. XIX). La scriitorii din sec. XIX apare cu sensul său etimologic; astăzi, numai cu accepția de „cucerire amoroasă; persoană de la care s-au obținut favoruri”. – Der. concherant, s. m. (cuceritor), din fr. conquérant, astăzi rar; conchistador, s. m., (cuceritor), din sp. prin intermediul fr. Vezi definitia »
REBEGEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală. Vezi definitia »