Definita cuvantului timp
timp (timpuri), s. n. – Vreme. – Megl. timp. Lat. tempŭs (Pușcariu 1729; REW 8634), cf. it., port. tempo, prov., fr., cat. temps, sp. tiempo. – Der. timpuriu, adj. (prematur), mr. timburiu, probabil, din pl. timpuri, ca fumuriu de la fum (după Densusianu, Hlr., 163; Pușcariu 1732 și REW 8632, de la un lat. temporῑvus, cf. mil. temporiv, ven. gen. temporivo); (i)estimp, adv. (anul acesta); pretimpuriu, adj. (prematur). Der. neol. (din fr.) temporal, adj.; temporar, adj.; temporiza, vb.; contemporan, adj.; contratimp, s. n.; extemporal, adj. – Cf. răstimp.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu timp
cleamp, cleámpuri, s.n. (reg.; mai ales la pl.) cep lung; creangă uscată; vreasc. Vezi definitia »
HIPOCÁMP s.n. 1. (Mit.) Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și terminat printr-o coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun. 2. Mic pește de mare de forma unui cal. [< fr. hippocampe, cf. lat., gr. hippokampos]. Vezi definitia »
strătímp s.n. (înv.; în expr.) din strătimp = din timpuri străvechi; de demult. Vezi definitia »
timp necesar pentru pronuntarea unei silabe scurte. Vezi definitia »
ZhJzMp <a href=„http://qzokqxutuvnn.com/”>qzokqxutuvnn</a>, [url=http://sruxbgijezqv.com/]sruxbgijezqv[/url], [link=http://xvzoynlwfcpi.com/]xvzoynlwfcpi[/link], http://pyvrsmsdjmzl.com/ Vezi definitia »