Definita cuvantului tină
tínă (-ni), s. f. – Noroi, nămol, glod. Sl. (ceh., rus.) tina (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 411). Se folosește mai ales în Trans. – Der. tinos, adj. (noroios, mocirlos); tinoavă, s. f. (Trans. de N, mocirlă, baltă de noroi); întina, vb. (a murdări cu noroi, a umple de noroi; a păta; a prihăni).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tină
AFRICANISTÍCĂ s. f. africanologie. (< germ. Afrikanistik) Vezi definitia »
TINCTÚRĂ s. f. 1. medicament lichid obținut prin dizolvarea în alcool sau eter a unor extrase din plante, din organe de animale sau din minerale. 2. (fig.) nuanță, culoare; coloratură. (< lat. tinctura) Vezi definitia »
DÚRĂ, dure, s. f. Roată, rotiță (metalică masivă); spec. rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. – Cf. dura1. Vezi definitia »
pufănéață s.f. (reg.) iarbă de baltă. Vezi definitia »
grívnă, grívne, s.f. (înv.) 1. măsură de greutate. 2. monedă de valori diverse în țări diferite (Polonia, Ukraina, Rusia, Austria). Vezi definitia »