Definita cuvantului tinctură
tinctúră (-ri), s. f. – Medicament obținut prin dizolvarea în alcool a elementelor active dintr-o plantă. Lat. tinctura (sec. XIX).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tinctură
DISHIDRÓZĂ s.f. Afecțiune cutanată, dureroasă, caracterizată printr-o erupție veziculoasă pe mâini și picioare. [< fr. dyshidrose]. Vezi definitia »
noroáncă, noroánce, s.f. (reg.) 1. portocală. 2. lămâie. 3. (în sintagme) mere noroance = soi de mere. Vezi definitia »
izmenitúră, izmenitúri, s.f. (reg.) fason, fandoseală, fasoleală. Vezi definitia »
granátă (granáte), s. f. – 1. Rodie. – 2. Silicat natural de calciu. – 3. Proiectil ușor. – Var. (înv.) granat, grenat, grănat. Lat. (malum) granatum (sec. XVIII). Este dublet de la grenadă, s. f. (proiectil ușor), din fr. grenade. – Der. granatar, s. m. (înv., grenadier); grenadir, s. m. (înv., grenader), din germ. Grenadier; grenadier, s. m. din fr. grenadier. Vezi definitia »
GEMELIPÁRĂ adj., s.f. (Femeie) care a născut gemeni. [< fr. gémellipare]. Vezi definitia »