Definita cuvantului tindă
tíndă (tinzi), s. f. – 1. Prispă, pridvor, cerdac la casele țărănești. – 2. Atrium, pronaos, coridor. – Mr. tendă, tentă „cort”. Lat. tĕnda (Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Pușcariu 1737; Iordan, Dift., 108; Byhan 36; REW 8639; Philippide, II, 656), cf. it., prov., cat. tenda, sp. tienda și tinde. Der. din ngr. τέντα (Cihac, II, 706) sau din sl. tenta (Miklosich, Fremdw., 132) nu este probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tindă
CIZELÚRĂ, cizeluri, s. f. (Rar) Ornament, înfloritură migăloasă și artistică realizată prin cizelare. – Din fr. ciselure. Vezi definitia »
ZĂMÚRCĂ s. f. (Reg.) Mâncare cu prea multă zeamă. [Var.: zămấrcă] – Cf. z(e)amă. Vezi definitia »
ISTERÉZĂ s.f. v. histerezis. Vezi definitia »
chínă s. f. – Coajă de chinchină. Fr. quina. Cuv. vechi (lipsește din DAR), însă a circulat în sec. XIX; cf. I. Văcărescu: de ce la doctori nu găsim vină, cînd ne omoară cu iod sau chină? – Der. chinchină, s. f., din fr. quinquina; chinină, s. f., din fr. quinine. Vezi definitia »
ȚIGĂNEÁLĂ, țigăneli, s. f. (Fam.) Faptul de a se țigăni. – Țigăni + suf. -eală. Vezi definitia »