Definita cuvantului tip
tip (-puri), s. n. – Individ, personaj. Fr. type, cf. tipos. – Se folosește în limbajul familiar ca m. (pl. tipi) pentru a indica pe un individ necunoscut, uneori cu nuanță depreciativă, cf. sp. tipejo. Este dubletul lui tipă, s. f. (literă tipografică), din it. tipo.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tip
FENOTÍP s.n. (Biol.) 1. Totalitatea însușirilor caracteristice ale unui organism, care s-au format în procesul dezvoltării individuale. 2. Subunitate a speciei care cuprinde populații diferențiate prin particularitățile fenologice. [< fr. phénotype, cf. gr. phainein – a apărea, typos – tip]. Vezi definitia »
SUBTIP s. n. subdiviziune a unui tip de obiecte sau fenomene. (< engl. subtype) Vezi definitia »
VIP s.n. (Fam.; mai ales în limbajul ziaristic) Persoană foarte importantă; persoană de marcă, personalitate. (din engl. (acronim) very important person, cf. fr. vip sau v.i.p.) [def. și TLF] Vezi definitia »
sclip1, sclipi, s.m. (reg.) traversă de lemn pentru calea ferată. Vezi definitia »
NORMOTÍP s. n. tip structurat normal, sănătos, echilibrat. (< fr. normotype) Vezi definitia »