CASTANIÉTĂ s. f. (pl.) instrument muzical de percuție pentru acompanierea dansului și a muzicii, din două plăcuțe de lemn, care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. (< fr. castagnette, sp. castañeta) Vezi definitia »

huimátă s.f. (reg.) surcele putrede, gunoi. Vezi definitia »

țuțúlă s.f. (reg.) vîrf de deal, de munte. Vezi definitia »

cínă (cíne), s. f. – Masă de seară. – Mr., megl. țină, istr. cirę. Lat. cēna (Pușcariu 362; Candrea-Dens., 341; REW 1806; DAR); cf. it., prov., sp. cena, port. cea. – Der. cinioară, s. f. (ceasul cinei), cf. prînzișor; cuvînt pe care Drăganu, Dacor., III, 693-5 și DAR îl consideră reprezentant al lat. cinae hora, dar care este un dim. cu suf. -oară, cf. Graur, BL, III, 19. Vezi definitia »

POLIFIBROMATÓZĂ s.f. (Med.) Fibromatoză generalizată. [< fr. polyfibromatose]. Vezi definitia »