Definita cuvantului tobă
tóbă (-be), s. f. – 1. Tambur. – 2. Culoare la jocul de cărți. – 3. Un tip de salam. – Var. Mold., Trans. dobă (și der.). Mag. dob (Tiktin; Gáldi, 89 și 150). – Der. tobaș, s. m. (Trans., toboșar), din mag. dobos, dublet al lui toboș, s. m. (tort), cf. sb. doboš „tartă”. Este bg. toba care pare că provine din rom. (Capidan, Raporturile, 234).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tobă
BELGRĂDEÁNCĂ, belgrădence, s.f. Locuitoare a orașului Belgrad. Vezi definitia »
EBRAÍSTICĂ s. f. disciplină care studiază limba și cultura ebraică. (< fr. hébraïstique) Vezi definitia »
a băga o sârmă expr. a da un telefon. Vezi definitia »
ȚÂRIȘOÁRĂ s. f. (Reg.) Țârică. – Țâră + suf. -ișoară. Vezi definitia »
CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel. – Din fr. cémentite. Vezi definitia »